Puține alimente pot spune o poveste la fel de bogată precum brânza feta. Provenită din inima Greciei, această brânză albă, sărată și moale a devenit un simbol al dietei mediteraneene și un ingredient nelipsit din bucătăriile din întreaga lume. Cu gustul său unic, textura ușor sfărâmicioasă și aroma intensă, feta transformă orice preparat într-o experiență plină de savoare și autenticitate.
Originea și istoria brânzei feta
Brânza feta are rădăcini adânci în istoria greacă, fiind menționată încă din Antichitate. Homer o descria în „Odiseea”, ceea ce înseamnă că grecii o consumau de mii de ani. Numele „feta” provine din cuvântul italian fetta, care înseamnă „felie”, denumire care i-a fost atribuită în secolul al XVII-lea, odată cu introducerea metodelor moderne de comercializare a brânzei în bucăți tăiate.
Adevărata brânză feta este protejată de o denumire de origine controlată (DOP) și poate fi produsă doar în anumite regiuni din Grecia, folosind exclusiv lapte de oaie sau un amestec de lapte de oaie și capră. Acest detaliu conferă brânzei caracterul său autentic, cu arome intense și note ușor picante, specifice laptelui de oaie hrănită cu plante sălbatice mediteraneene.
Cum se produce brânza feta?
Procesul de producție al brânzei feta este o artă în sine. Totul începe cu laptele crud, care este încălzit ușor și coagulat cu ajutorul cheagului natural. După ce brânza se formează, este tăiată în bucăți și așezată în forme pentru a se scurge zerul. Urmează presarea și maturarea în saramură, care poate dura între două și trei luni, perioadă în care feta capătă gustul sărat specific și textura ușor sfărâmicioasă.
Un aspect interesant este că brânza feta nu se maturează în aer, ca alte brânzeturi, ci într-un lichid salin (exact ca telemeaua noastră). Această metodă o ajută să-și păstreze prospețimea și aroma timp îndelungat, dar și să-și dezvolte acel gust specific, echilibrat între sărat, acrișor și cremos.
Tipuri și variante de brânză feta
Deși termenul „feta” este strict reglementat în Europa, există numeroase brânzeturi similare produse în alte țări, cum ar fi Bulgaria, România, Danemarca sau Franța. Totuși, doar brânza fabricată în Grecia după metoda tradițională poate purta denumirea autentică de „Feta DOP”.
Există variații subtile în funcție de regiune: feta din Epir are o aromă intensă și o textură mai fermă, în timp ce cea din Creta este mai moale și mai cremoasă. Feta realizată predominant din lapte de capră are un gust mai aspru și mai picant, pe când cea din lapte de oaie este mai dulce și mai catifelată.
Cum se păstrează corect brânza feta?
Feta trebuie păstrată întotdeauna în saramura în care a fost ambalată. Dacă este scoasă din lichid, se poate usca rapid și își pierde textura delicată. În cazul în care cumperi feta vrac sau o deschizi, o poți păstra în frigider într-un borcan de sticlă, complet acoperită cu o soluție de apă rece și sare (aproximativ 5%).
Nu congela brânza feta decât dacă este absolut necesar – își pierde consistența și devine sfărâmicioasă. Ideal este să o consumi proaspătă, în maximum 5-7 zile după deschidere.
Utilizări culinare ale brânzei feta
Brânza feta este extrem de versatilă și adaugă savoare oricărui fel de mâncare. Poți presăra cuburi de feta peste o salată grecească autentică, o poți adăuga în omlete, tarte, plăcinte cu spanac (celebrele spanakopita) sau o poți coace la cuptor alături de roșii cherry, măsline și ulei de măsline extravirgin.
În combinație cu pepene roșu sau struguri, feta oferă un contrast delicios între dulce și sărat. Poate fi și un ingredient-surpriză în paste sau risotto, mai ales dacă o adaugi la final, pentru a se topi ușor și a da un gust cremos preparatului.
Beneficiile nutriționale ale brânzei feta
Feta nu este doar gustoasă, ci și sănătoasă, atunci când este consumată cu moderație. Este o sursă excelentă de proteine, calciu și vitamine din complexul B, esențiale pentru oase puternice și o bună funcționare a metabolismului. De asemenea, conține bacterii probiotice benefice pentru flora intestinală și are un conținut mai scăzut de grăsimi decât alte brânzeturi maturate.
Totuși, din cauza conținutului ridicat de sodiu, este bine să nu exagerezi cu cantitățile, mai ales dacă urmezi o dietă hiposodată.
Chestii interesante despre brânza feta
- Grecii consumă anual peste 10 kilograme de brânză feta pe cap de locuitor, fiind lideri mondiali la acest capitol.
- Feta este una dintre cele mai vechi brânzeturi din lume care se mai produce după o rețetă aproape neschimbată.
- În Grecia, brânza feta este considerată un aliment de bază, la fel de important ca pâinea sau uleiul de măsline.
Brânza feta este un simbol al stilului de viață mediteranean: simplă, echilibrată și aducătoare de bucurie și satisfacție culinară deplină. Fie că o savurezi într-o salată răcoritoare, într-o plăcintă aburindă sau ca gustare alături de măsline și vin alb, feta aduce mereu o notă de prospețime și autenticitate în farfurie.
Prin gustul său complex și povestea sa veche, brânza feta continuă să cucerească generație după generație, reușind să rămână un simbol universal al gastronomiei grecești și al bucuriei de a mânca bine.
Proveniență / origine: Grecia
