Metodele consacrate de alegere corectă a peștele proaspăt

În vremuri de restriște ca cele actuale, nuanțate de dezastre ecologice și economice, e bine să plecăm la cumpărături cu un bagaj informațional solid. Peștele proaspăt este unul dintre alimentele cu cea mai mare predispoziție la alterare rapidă și este influențat puternic și ireversibil de mediul din care provine si nu mă refer aici doar la metalele grele care pot fi prezente în cantități câtedodată nedorite în bietele viețuitoare acvatice (imposibil de detectat vizual sau olfactiv, dealtfel) ci și la viciile de stocare și păstrare care apar în procesul de comercializare.

Așadar, pentru a nu lungi prea mult introducerea, trecem la intrebarea principală – cum alegem corect un pește proaspăt?

Peștele intreg

În primul rand, pestele trebuie sa aiba un aspect hidratat, lucios, fără decolorări evidente. Solzii trebuie să fie întregi și bine prinși în piele. De asemenea, ochii trebuie sa fie clari, lucioși si neadânciți în orbite. Pentru că tot veni vorba de cap, una dintre cele mai infailibile metode de stabilire a prospețimii peștelui este studiul branhiilor: cu cât sunt mai roșii (vascularizate), cu atât e mai proaspăt, o data cu trecerea timpului acestea devenind roz, apoi maronii până la gri putându-se observa și prezența unei materii vâscoase roz sau maronii. Totodată, mirosul este extrem de important, un miros prea patrunzător anunțând din start o problemă de prospețime.

Dacă la curațare carnea se desprinde cu usurință de pe oasele abdominale (coaste), mai bine îi oferiți pisicii peștele inculpat căci ea se va descurca mult mai bine decât umanii cu un pește vechi și va aprecia probabil festinul neașteptat.

Peștele feliat, filetat sau trunchi

Din păcate, de multe ori comercianții mai puțin interesați de sanatatea publică recurg la diverse trucuri pentru a-și păcăli mușteriii. Cel mai des întâlnit este acela de a vinde pestele sub formă de „trunchi” adică fără cap și eviscerat și, uneori, desolzat. Se recomanda mare atenție în alegerea mărfii de acest fel, iar mirosul joaca un rol primordial în acest proces. Refuzați fără emoții orice miroase suspect! Aceeași poveste este valabilă și în cazul fileurilor sau a medalioanelor – mirosiți bine ce cumparați sau veți îngrășa pisica. De asemenea, bucațile de pește trebuie sa aiba un aspect proaspăt, fără margini uscate sau care prezintă zone cu un colorit diferit; carnea trebuie sa fie densă, fermă și fără goluri sau spații între straturi.

Fie că e vorba de pește intreg sau tranșat, dacă apăsați carnea și aceasta revine la forma inițială puteți zâmbi – mai mult ca sigur aveți de-a face cu o marfă proaspătă.

Important și util de reținut: toxiinfecțiile alimentare generate de carnea de pește alterat se afla în topul celor cauzatoare de decese.

Apropo, șalăul urmărit cu interes de motanul meu din poza de mai sus era infestat cu un parazit frumos, care semăna cu o ață de cusut roșie, dar mișcatoare și pe care pescarii olimpici îl numesc simplu “sârmă”. O placere, nu alta! Pisicii au identificat amenințarea și m-au anunțat. Deci mare atenție și la partea de paraziți, vânzătorii de pește ne bagă des în plasă pește infestat. La Carrefour au primit înapoi de la mine mai multe serii de sardine și stavrid pline de chiriași în cavitatea abdominală și nu numai. Au acceptat returul fără să crâcnească, fără îndoieli sau întrebări suplimentare – instant money back – deci erau conșienți de problemă. 😉

Doamne ferește de erori și să ne fie de bine! 🐟